European Year for Innovation and Creativity

2011 - Anul European al Voluntarului

3912425088_a8b4979e38_m.jpg 3912425212_c9b0b9a03d_m.jpg

2011 este considerat Anul European al voluntariatului de către Comisia Europeană. În acest scop am realizat un interviu cu Adrian Vaşnic, formator Centrul Resurse Economice şi Educaţie pentru Dezvoltare. Face de 3 ani voluntariat, este formator şi crede că împreună putem schimba lumea.

Ştiu că sunteţi angajat, dar de ce aţi ales să faceţi voluntariat?

Consider că voluntarul este acea persoană care poate schimba ceva în jurul său, care îi poate stimula pe alţii să se implice, să ia atitdine şi să facă lucruri. Cel mai important pentru un volutar e să fie proactiv, să ia decizii înainte ca lucrurile să se intâmple, să aibă iniţiativă, ambiţie şi să-şi asume responsabilităţi.

  Cum ai început să faci voluntariat?

În 2006 am găsit o oportunitate de a călători în străinatate şi atunci am luat primul contact cu ceea ce înseamnă societate civilă, ONG şi voluntariat. Am venit înapoi în ţară şi m-am alăturat unei organizaţii. În 2007 am făcut primul proiect cu finanţare externă. Atunci am văzut că tinerii au dorinţa să se implice, că vor să facă ceva. Astfel am ajuns la concluzia că şi eu pot să fac anumite lucruri. Mi-a plăcut să fiu vountar, am înţeles că nu-i neapărat nevoie să fii plătit atâta timp cât faci ceea ce-ţi place. Iar dacă există posibilitatea să mai vină cineva alături de tine, atunci deja suntem un grup de volunatri şi e cu mult mai plăcut decât să fii singur

Ce obţine o persoană din voluntariat?

În primul rând mi-am schimbat atitudinea faţă de lucrurile care mă înconjoară, am învăţat să fiu mai comunicativ. Făcând voluntariat am putut să-mi dezvolt tot felul de calităţi pentru că am lucrat în proiecte. În fiecare proiect a fost abordat o altă temă – artă fotografică, ecologie, aspecte culturale, viaţa artistică chiar şi informaţii de cultură generală. Am exersat limbile străine, mi-am dezvoltat abilităţi de organizare, am învăţat să-mi gestionez timpul, am învăţat ce înseamnă să respecţi termenul limită, ce înseamnă să lucrezi în echipă, să coordonezi o echipă, să fii trainer în anumite activităţi şi să-i formezi pe oameni. Practic posibilitatea de a fi voluntar şi de a lucra în organizaţie m-a lăsat să experiementez fără costuri foarte mari exact tot ce înseamnă o meserie. Astfel am putut încerca domenii diferite – de la a fi ecologist până la fi jurnalist, fotograf sau formator.

  Mulţi tineri motivează neîmplicare lor în activităţile de voluntariat pentru că nu poţi face bani. Totuşi cum poţi trăi din volutariat?

Fiind voluntar poţi să-şi construieşti un beckraund, un istoric şi să obţii experienţă suficientă astfel încât să ajungi să conduci proiecte,  să organizezi evenimente. Iar în momentul în care eşti  într-o organizaţie puternică, într-un proiect mare ai posibilitatea să faci contabilitatea pentru salariu. În proiectele mai mici ai ceea ce se numeşte cazare şi masă, uneori şi transportul asigurat. Activitatea ta este astfel remunerată, nu cu un venit care să fie considerat salariu sau profit, dar îţi sunt plătite cheltuielile, practic este o economie pe care o faci având doar activitatea de voluntariat. Bineinţeles nimic nu se compară cu experienţa în care pleci o sătămână cu nişte prieteni care îţi sunt colegi şi cu care poţi să stai şi să petreci fără nici un fel de grijă, fără să te gândeşti că trebuie să scoţi bani din buzunar şi că totul te costă. În acelaşi timp lucrezi şi te distrezi, nu e ca stresul unui serviciu, unde stai până la sfârşitul zilei cand de duci acasă obosit, doar aştepţi salariu de la sfârşit de lună. Voluntariatul chiar dacă nu-ţi aduce salariu, îţi dă satisfacţia fiecărei zile în parte şi după o săptămână de proiect pleci acasă cu mai multă energie şi cu zâmbetul pe buze.

Cum vezi implicarea statului român în voluntariat?

Ştiu că există o lege a voluntariatului, deocamdată nu este recunoscută ca experienţă profesională de muncă de către toată lumea în schimb se lucrează la asta. Am participat la câteva consfătuiri, am contribuit cu idei la nişte proiecte în ceea ce priveşte voluntariatul. La moment se încearcă introducerea unui certificat de tipul youth pass, un certificat european, prin care să se recunoască competenţele dobândite de către tineri voluntari şi care să fie acceptat ca intrument formal de câtre angajator şi de către instituţiile de învăţământ. Practic activitatea de voluntariat va putea fi considerată ca fiind ani de experienţă –vechime în muncă sau vechime de studii.

Cum crezi că va arăta voluntariatul în România peste 10 ani?

Dacă stau să privesc la statele vestice, în Franţa am observat că ponderea tinerilor voluntari în marea masă a voluntarilor este mai mică. România are în prezent un voluntariat tânăr, în timp ce în Franţa, ca să fac o comparaţie cu ţările dezvoltate, acolo seniorii sunt cei care se implică mai mult în activităţi de voluntariat. Îmi place să cred că în România n-o să cădem în capcana asta şi că tinerii vor păstra în continuare energia şi dorinţa de a fi voluntari. Cred că peste 10 ani va exista un mediu asociativ în care voluntarii vor putea să-şi dezvolte activităţile, care va fi suficient de bine pus la punct, astfel încât activitatea de voluntariat să aibă o recunoaştere. Peste 10 ani cred că va exista un număr suficient de mare de ONG-uri care vor avea o misiune clară şi care ştiu exact ce vor să facă în societate. Iar tinerii voluntari vor avea parte de educaţie, de intruire în cadrul activităţii de voluntariat şi vor avea un plan de dezoltare personal. ONG-rile trebuie să-i ajute pe tineri să contribuie la dezvoltarea durabilă, poţi să dezvolţi comunitatea mai întâi dezvoltându-te personal.

 Care ar fi lucrurile ce ar trebui îmbunătăţite în volutariatul din România?

 Am auzit foarte mulţi tineri volutari spunând că atunci când participă într-o organizaţie la o activitatea de voluntariat, ei sunt folosiţi ca forţă de muncă neplătită şi că nu există valorizarea muncilor. În cazul asta eu propun că fiecare organizaţie să aibă, în momentul în care lucrează cu voluntari, un plan de dezvoltare a acestora. Există un curs specific de management al voluntarilor prin care persoanele ce coordonează activităţi de voluntariat să poată contribui cu o strategie clară la dezvoltare a voluntarilor, să le ofere acestora posibilitatea să experimenteze,  să dobândească deprinderi, abilităţi şi să-şi exerseze atitudinea. Consider că dacă se elaborează astfel de strategii de dezvoltare va fi un câştig benefic atât pentru organizaţie cât şi pentru voluntari, iar ulterior pentru societate.

Care a fost ce-a  mai tare experienţă legată de voluntariat?

Cea mai tare experienţă în voluntariat este că am învăţat să fiu formator. Să stau în faţa oamenilor şi să vorbesc, deşi nu făcusem asta nicodată. Proiectele de tineret mi-au dau posibilitatea să mă ridic de pe scaunul meu, să ajung în mijlocul grupului şi să am curajul să le vorbesc. Am învăţat aşadar să-mi înving timiditatea, am învâţat ce înseamnă dicţie si comunicare. Am învăţat ce înseamnă sinceritate si să ai curaj să spui ceea ce simţi; să nu-ţi fie frică să recunoşti că eşti slab atunci cand eşti slab sau din contra să te afirmi cand eşti puternic. Voluntariatul dezvoltă lideri!

Mulţumesc pentru interviu!